După Obârșia
Lotrului, pe Transalpina, dacă intri la dreapta - chiar în dreptul Cabanei Tărtărau - pe drumul forestier Valea
Frumoasei (DJ106N), parcă ai trecut de porțile raiului. Brazii înalți și șipotul liniștit
al Sebeșului parcă sunt la fel de îmbietoare ca și frumusețea fetei care le
sucea mințile ciobănașilor din Cindrel.
După o zi întreagă
în care ne-am bucurat de frumusețile Transalpinei, ne-am aventurat pentru a
doua oară pe Valea Frumoasei, mai pe îndelete, după ce, cu un an înainte, ne
fermecase și nu am avut timp să ne bucurăm cât ne-am fi dorit.
Se lăsa seara și
nu voiam să gonim spre Păltiniș. Ne bătea gândul să ne instalăm cortul pe malul
apei, dar parcă era cam răcoare.
La vreo 10 kilometri de mers pe drumeagul de pământ
paralel cu apa ce curge atât de liniștită și de ordonată de parcă ar fi desenată,
am dat de Cabana de Oaspeți a Romsilva Valea Frumoasei. Ne-am oprit aici, sperând
să găsim o cameră. N-am avut atâta noroc pentru că se desfășura un concurs de
pescuit sportiv.
Dar am avut
norocul să dăm peste domnul Vasile.
Domnul Vasile Turcu are o cabană dincolo de
apă. N-a zis nu când l-am întrebat dacă n-ar putea să ne primească și pe noi,
dar a zis că mai întâi să vorbească cu doamna. Cu doamna Mărioara. „Păi, sigur!”,
a zis doamna Mărioara, o femeie mărunțică, veselă și chiar la fel de dulce ca
siropul de muguri de brad cu care ne-a îndulcit cafeaua a doua zi dimineață.
Dar asa este o altă poveste.
Doamna Mărioara și
domnul Vasile ne-au luat de oaspeți în căbănuța lor de lemn, ce se odihnea sub
pădure, cu fața la Vârful Frumoasei și cu Pârâul lui Blaga curgând iute peste
drum.
Pârâul se numește așa, ne-a spus domnul Turcu, tocmai datorită faptului că
poetul Lucian Blaga avea o cabana în zonă unde venea și medita. Tot de aceea, și
cabana la care am tras noi se numește tot „Pârâul lui Blaga”. Nu este inclusă în
vreun circuit turisitic, este cabana privată a familiei Turcu din Sebeș, unde
mai vin din când în când de când s-au pensionat. Dar toți pasionații de
astronomie știu de ea, pentru că aici, domnul Vasile Turcu, și el mare pasionat
al astrelor, organizează observații astronomice la care participă membri ai
asociațiilor și societăților astronomice din România pentru a descoperi stelele
de pe cerul din Cindrel.
Domnul Vasile
Turcu este economist de profesie, dar pasionat de marile mistere ale lumii. El
este cel care a calculat ora la care a înviat Iisus Hristos. În cabana lui de
pe Valea Frumoasei păstrează cărți prețioase pentru el, dar și tăieturi din
ziare în care a a apărut. Se mândrește cu asta, dar nu prea mult.
După o noapte în
care am dormit ca niște prunci în inima Cindrelului, înveliți cu o plapumă
serioasă în cabana fără curent electric și chiar fără semnal la telefon, ne-am
trezit mai odihniți ca niciodată. După ce ne-am spălat pe ochi în apa rece ca
gheața a pârâului, doamna Mărioara ne-a așteptat cu cafeaua făcută, aburindă.
Cum deja v-am spus ne-a îndulcit-o cu sirop de muguri de brad făcut chiar de
dumneaei și, ca să ne convingă cât de sănătos este, a scos din cămară o sticlă
cu sirop pe care ne-a cadorisit-o.
Și am pomenit-o pe doamna Mărioara de
fiecare dată când ne-am pus în cafea sau pur și simplu în apă câte o lingură de
sirop de muguri de brad.
****************************
Unde este Valea
Frumoasei?
(click pe imagine)
Încadrată la vest
de munţii Şureanu şi de culoarul Mureşului, de munţii Lotrului la sud, de munţii
Cindrel şi de depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podişul Secaşelor,
Valea Frumoasei întinde peisaje de o frumusețe care îți oprește respirația.
Pe Valea
Frumoasei se poate ajunge cu maşina, din Transalpina. Pe hartă, rezervaţia apare
undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii
Cindrelului.
O altă cale de acces este dinspre Gura Râului, prin Păltiniș.
O altă cale de acces este dinspre Gura Râului, prin Păltiniș.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu