De pe Drumul
Național 13, la 65 de kilometri distanță de Brașov și 54 de kilometri de Sighișoara,
se vede în vârful unei stânci de bazalt Cetatea Rupea, străjuind ca un soldat
neînfricat întreaga zonă. Se afla pe lista noastră de „must see” de multă vreme, însă
am ajuns la ea abia acum, în lungul drum spre Maramureș.
Așa că am făcut un
popas de vreo oră prin curțile, pe aleile și prin încăperile cetății,
imaginându-ne viața sașilor de acum circa șapte secole. Ne-am mai ascuns din
când în când de soarele dogoritor de la începutul lui septembrie în camerele răcoroase, cu ziduri groase de piatră. Fortăreața a fost
reabilitată cu fonduri europene în perioada 2010-2013, până când a fost o ruină,
iar acum impresionează prin frumusețea și prin farmecul ei.
FOTO: Cetatea Rupea (jos - văzută de pe șosea)
De forma unei
cochilii de melc, pe vârful stâncii, cetatea se desfășoară pe o suprafață de
circa 1,44 de hectare (suparfață menționată pe unul dintre panourile informative de la intrarea în cetate, însă alte surse vorbesc despre o suprafață de 11 hectare), cu ziduri, curți și cu turnuri. Aflată pe un masiv de
bazalt din zona rezervației geologice Dealul Cohalm – „Bazaltele” de la Rupea, fortăreața
este atestată documentar din 1324, când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert al Ungariei s-au refugiat aici. Grație priceperii gospodarilor care s-au
stabilit aici, dar și a modului în care a fost construită, cetatea nu a fost
niciodată cucerită sau jefuită.
Este împărțită în
trei părți ce se continuă una pe alta: Cetatea de Jos, Cetatea de Mijloc și
Cetatea de Sus, fiecare dintre ele fiind datată din perioade diferite, având
caracteristici specifice.
Cea mai veche dintre ele este Cetatea de Sus, apoi celelalte
două – din secolele al XV-lea și respectiv al XVII-lea.
Cetatea de Jos
are ziduri groase chiar și de cinci metri, cu bastioane și creneluri. Aici, în
Cetatea de Jos, se găsesc: Turnul Slujitorilor, fântâna, Turnul Slăninii, Magazia Militară,
Casa Paznicului, Magazia cu pulbere.
Astfel, după ce
treci de Turnul Porții, la intrare, ai în dreapta Turnul Slujitorilor și
fântâna – în care încă mai este apă, dar este ferecată -, iar în stânga – Magazia
Militară, Turnul Slăninii și Casa Paznicului.
FOTO: Turnul Porții, din exterior
Turnul Slăninii este una dintre
cele mai importane atracții ale cetății. Aici, sașii își păstrau rezervele de slănină.
Fiecare familie avea cârligul său pe care era scris numărul casei și o dată pe
săptămână venea să-și taie câte o bucată.
FOTO: Fântâna despre care se spune că ar fi fost singura sursă de apă din cetate
Apoi, Turnul
Pentagonal te duce spre următoarele nivele ale cetății.
FOTO: Turnul Pentagonal, văzut din Cetatea de Jos, iar în drepata acestuia - poarta de intrare în Cetatea de Mijloc
Pe măsură ce urci în
Cetatea de Mijloc și cea de Sus, priveliștea de pe zidurile acesteia și de la
feresterele ei este impresionantă, la poalele cetății așezându-se ordonat
casele săsești ale Rupei, iar în depărtare se întinde Depresiunea
Brașovului.
FOTO: Vedere de pe zidurile Cetății de Mijloc
FOTO: Vedere de pe zidurile Cetății de Mijloc
FOTO: Localitatea Rupea, văzută din Cetatea de Sus
FOTO: Localitatea Rupea, văzută din Cetatea de Sus
În Cetatea de
Mijloc se află Turnul Ungrei, Turnul Pentagonal şi Turnul Diecilor, Turnul
Cercetaşilor, Turnul Capelei şi alte două turnuri mărginind culoarul de acces,
dar slab conservate: Turnul Gros şi
Turnul Pulverăriei, aflat lângă intrarea în
Cetatea de Sus.
FOTO: Curtea interioară a Cetății de Mijloc
FOTO: Curtea interioară a Cetății de Mijloc
FOTO: Curtea interioară a Cetății de Mijloc
În Cetatea de Sus
se intră pe o scară foarte îngustă și cuprinde locuințe. Cetatea a avut peste
100 de locuințe, însă astăzi puține dintre ele s-au mai păstrat și au fost
refăcute în urma amplei renovări din perioada 2010-2013.
FOTO: Zidul Cetății de Sus, construit pe stânca de bazalt
Cele mai
cunoscute încăperi din Cetatea de Sus sunt Camera Judelui și Camera Preotului.
FOTO: Camera Judelui și Camera Preotului, la intrare în Cetatea de Sus
FOTO: Intrarea în Cetatea de Sus se face pe niște scări înguste
Cel mai înalt
punct al Cetății Rupea este Căsuța din Vârf, construcție care se vede de la
distanță în vârful fortificației. De-a lungul timpului, încăperea a fost
menționată în diferite feluri, însă se presupune că aceasta a fost construită
pe locul unui vechi donjon, așa cum apare într-o reprezentare grafică a cetății
din secolul al XVIII-lea.
FOTO: Căsuța din Vârf
FOTO: Rupea, văzută din Cetatea de Sus
FOTO: O parte a Cetății de Mijloc și așezările de la poalele cetății, văzute din Cetatea de Sus
Biletul de
intrare costă 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii. În cazul grupurilor,
biletul este de 8 lei pentru adulți și de 4 lei pentru copii. Prețul este
destul de mic în comparație cu tarifele de intrare la alte cetăți.
Nu trebuie
să vă faceți griji pentru locul de parcare: sunt peste 100 de locuri de parcare
amenajate în apropierea fortificației. Drumul de acces este excelent, fiind
făcut odată cu reabilitarea cetății, prin același proiect european.
Cetatea are un
program diferit de vizitare, în funcție de perioada anului. Astfel:
- 1 noiembrie –
31 martie: 9.00-17.00
- 1 aprilie – 31
mai: 9.00-20.00
- 1 iunie – 31
august: 9.00-21.00
- 1 septembrie –
31 octombrie: 9.00-19.00.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu